CONCLUZIILE

COMISIEI DE ANALIZĂ ŞI VERIFICARE A ACTIVITĂŢII ADMINISTRAŢIA GRĂDINA ZOOLOGICĂ BUCUREŞTI

În conformitate cu HCGMB nr. 77/31.03.2007 a fost constituită Comisia de verificare şi analiză a activităţii Administraţiei Grădina Zoologică Bucureşti. Conform competenţelor oferite de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti, Comisia a avut următoarele obiective:

a.     verificarea modului în care s-a acţionat în cazul morţii elefantului Gaya

b.    analizarea modului de îndeplinire a atribuţiilor şi sarcinilor personalului de conducere din cadrul Administraţiei Grădina Zoologică Bucureşti

c.     modul în care se respectă şi se aplică legislaţia europeană de către Administraţia Grădina Zoologică Bucureşti

d.    propuneri pentru creşterea eficienţei Administraţiei Grădina Zoologică Bucureşti 

1.    La punctul a) din HCGMB nr.77/2007, verificarea modului în care s-a acţionat în cazul morţii elefantului Gaya, Comisia de analiză şi verificare a activităţii Administraţiei Grădina Zoologică Bucureşti a formulat următoarele concluzii:

Din audierile Comisiei, precum şi din datele înscrise în raportul necropsic, nu au rezultat elemente care să certifice faptul că elefantul Gaya ar fi fost muşcat de câinii poliţişti, aduşi pentru a se forţa introducerea ei în padocul de iernare.

Singurele elemente care au adus atingere bunăstării animalului l-au reprezentat factorii de stres, din zilele de 19 şi 20 octombrie 2006, respectiv încercările de introducere în padocul de iernare cu ajutorul torţelor şi al câinilor poliţişti.

Moartea elefantului a reprezentat un cumul de factori, adunaţi pe parcursul a cel puţin 4 ani şi culminând cu stresul provocat de aducerea câinilor poliţişti, factori cărora nimeni nu le-a dat importanţa cuvenită de-a lungul timpului.

·        De 3-4 ani elefantul Grădinii Zoologice Bucureşti dădea semne de reticenţă în a mai intra în padoc (prin urmare o schimbare esenţială în comportament). Conform declaraţiilor îngrijitorilor ei, chiar şi atunci când se hotăra să intre o făcea cu mare greutate şi dormea numai în picioare. Cu toate acestea toţi responsabilii din conducerea Grădinii Zoologice Bucureşti nu au căutat, în decursul acestor ani, să determine şi să elimine cauza reticenţei animalului de a mai intra în padocul lui de iernat.

·        Una din explicaţiile oferite de specialiştii străini (care menţionau că ar putut fi vorba de un miros ce o deranja) este consemnată în registrul de predare-primire al îngrijitorilor, în data de 18 octombrie 2006, unde se specifică următoarele: ,,se va închide uşa de la elefant pentru prinderea pisicilor din amplasament”. Elefantul Gaya nu agrea mirosurile altor animale, de câini, pisici sau şoareci, fiindu-i teamă adeseori de aceste animale, conform declaraţiilor îngrijitoarelor animalului, Spiridon Fiţa şi Militaru Elena. Mirosul urinei şi al excrementelor de şoareci şi/sau pisici reprezintă doar unul dintre motivele posibile ale refuzului elefantului de a mai intra în padoc. Anexa 1 la raport. Opiniile specialiştilor străini legat de prezenţa altor animale (pisici şi/sau şoareci) în padocul elefantului

·        O a doua posibilă explicaţie oferită de specialiştii străini, pentru refuzul elefantului de a intra în padoc, o constituie lipsa facilităţilor din interior care să asigure confortul şi bunăstarea unui elefant bătrân. Comisia a constatat, conform declaraţiilor directoarei Anca Oprea, că padocul elefantului Gaya era pardosit cu asfalt, fără a avea prevăzute şi porţiuni de nisip fin sau suprafeţe înclinate, care să-i uşureze aşezarea şi ridicarea, aşa cum se procedează la alte grădini zoologice din lume în cazul elefanţilor ce trec de vârsta de 45 de ani. Anexa 2 la raport. Opiniile specialiştilor străini legate de posibila cauză a reticenţei de intrare în padoc

·        În loc să încerce să depisteze cauza pentru care elefantul nu mai dorea să intre în padoc şi s-o elimine, să solicite sfaturi de specialitate din partea unor consultanţi, conducerea Grădinii Zoologice Bucureşti a ales unanim să forţeze introducerea animalului înăuntru folosind torţe aprinse şi câini poliţişti.

·        Folosirea torţelor pentru a introduce elefantul în padocul de iernat în data de 19 octombrie 2006 şi aducerea câinilor poliţişti, în acelaşi scop, în data de 20 octombrie 2006, reprezintă decizii regretabile ale conducerii Grădinii Zoologice Bucureşti, unice în lumea civilizată a grădinilor zoologice. Specialiştii străini au reacţionat la unison, apreciind că acestea reprezintă metode empirice, primitive, decizii luate în grabă şi fără nici o bază ştiinţifică. Conform opiniei directorului executiv al Asociaţiei Mondiale a Grădinilor Zoologice şi Acvariilor Publice (WAZA), domnul Peter Dollinger, folosirea câinilor reprezintă dovezi ale incompetenţei şi slabului management. Alegerea unor astfel de metode dovedeşte lacune în pregătirea de specialitate, neînţelegerea şi necunoaşterea comportamentului şi psihologiei unui animal sălbatic captiv, dezinteres şi neglijenţă atât în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, cât şi în ceea ce priveşte procesul de informare şi pregătire continuă de care trebuie să se preocupe un specialist care lucrează într-o Grădină Zoologică. Anexa 3 la raport. Opiniile specialiştilor străini legat de procedeul de folosire a câinilor pentru introducerea unui elefant în padoc

·        După ce elefantul a căzut, operaţiunea de ridicare cu macaraua s-a derulat fără a se ştii precis ce etape trebuie parcurse şi cum trebuie ataşate materialele menite să ridice un animal de 4 tone, în condiţii de siguranţă pentru sănătatea lui. Toată ziua de vineri 20 octombrie 2006, ziua în care animalul a căzut, s-au dat telefoane la alte grădini zoologice din lume pentru a se găsi una care deţine un astfel de exemplar, ceea ce dovedeşte că responsabilii din conducerea Grădinii Zoologice Bucureşti nu aveau nici un fel de contact anterior cu specialişti în domeniu. Abia sâmbătă, în data de 21 octombrie 2006, s-a luat legătura cu Zoo Madrid pentru sfaturi de specialitate, dar din păcate prea târziu, aceasta fiind ziua în care elefantul a decedat.

·        Elefantul a căzut în data de 20 octombrie la orele prânzului, iar încercarea de a-l ridica s-a derulat, pe parcursul a câteva ore, tot în ziua de vineri 20 octombrie 2006, după care macaraua a plecat şi a revenit a doua zi abia la orele 12.00. Lipsindu-i cunoştinţele de specialitate, precum şi sfaturile unor experţi cu experienţă în domeniu, conducerea instituţiei şi-a acordat astfel un răgaz nepermis de mare, necunoscând faptul că un elefant care stă culcat mai mult de 10 ore moare (pulsul şi presiunea sângelui cresc cauzând leziuni interne), conform opiniilor domnilor TON DORRESTEIJN, Directorul Zoo Rotterdam, coordonator EEP al EAZA pentru elefantul asiatic şi DAN KOEHL, consultant şi trainer elefanţi. Aceste opinii sunt prezentate în Anexele 3 şi 4 la raport

·        Îngrijitorii au ataşat, la indicaţia specialiştilor Grădinii Zoologice Bucureşti, necorespunzător chingile şi plasa cu care s-a încercat ridicarea elefantului în data de 20 octombrie, putând cauza astfel leziuni interne în cazul în care animalul ar fi dorit să se ridice, conform opiniei specialiştilor străini. Anexa 4 la raport. Opiniile specialiştilor străini după vizionarea materialului filmat la încercarea de ridicare a elefantului

·        Neconsultarea biologului instituţiei legat de procedura care ar fi trebuit folosită pentru a se introduce elefantul în padocul de iernat, precum şi a motivelor pentru care animalul refuza să intre înăuntru, scoate la iveală grave lacune în conducerea şi coordonarea instituţiei, în modalitatea cu care responsabilii din conducerea acestei instituţii înţeleg să comunice cu personalul de specialitate pe care îl au la dispoziţie.

·        Folosirea unor astfel de metode, torţe şi câini, pentru a determina un animal să facă un anumit lucru sunt fapte pe care legea română le încadrează şi le pedepseşte considerându-le rele tratamente faţă de animal, conform Legii 205, articolul 6, aliniat 1, care prevede că ,,În sensul prezentei legi, prin rău tratament se înţelege supunerea animalelor la eforturi inutile, precum şi neasigurarea condiţiilor minime necesare vieţii şi bunăstării acestora”, reprezentând în acelaşi timp proceduri pe care comunitatea internaţională de profil nu le practică şi le dezavuează.

·        Este de menţionat că responsabilii din conducerea Grădinii Zoologice Bucureşti nu au cerut sfatul niciunei alte grădini zoologice din Europa, niciunui alt specialist din ţară sau de peste hotare, nici Comitetului de Asistenţă Tehnică şi Bunăstare a Animalelor din cadrul EAZA (Asociaţia Europeană a Grădinilor Zoologice şi Acvariilor), legat de oportunitatea folosirii unor astfel de proceduri, de folosire a torţelor şi de aducere a câinilor, pentru a mâna un elefant în interiorul padocului.

·        Comisia a constatat că nici îngrijitorii animalului, nici medicul veterinar şi nici elefantul Gaya nu au beneficiat de consultanţa unui manager specializat în lucrul cu elefanţii, măsură care ar fi fost în beneficiul bunăstării animalului şi în interesul personalului medical, care ar fi putut să-şi asigure astfel accesul către administrarea tratamentelor medicale necesare unui elefant bătrân şi bolnav. Conform opiniei experţilor străini există protocoale medicale standard la un elefant, care trebuie îndeplinite obligatoriu zilnic în cadrul unei grădini zoologice. Anexa 5 la raport. Lista protocolului medical la un elefant captiv şi Opinia lui Alan Roocroft, SUA, consultant în trainingul elefantului, îngrijitorilor şi medicului veterinar al Zoo Sofia, Bulgaria

·        Legat de ziua aducerii jandarmilor însoţiţi de câini în incinta Grădinii Zoologice Bucureşti, Comisia s-a confruntat cu o problemă majoră în a stabili adevărul celor petrecute în zilele respective. Astfel, în răspunsul oficial al Jandarmeriei trimis atât Comisiei, cât şi cotidianului România Liberă, semnat de purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Române, căpitan Marius Teodorescu, se spune extrem de clar că jandarmii însoţiţi de câini au fost prezenţi în incinta grădinii zoologice, la solicitarea verbală a directoarei Anca Oprea, sâmbătă 21 octombrie 2006. La audierile Comisiei, atât membrii conducerii Zoo Bucureşti, cât şi personalul angajat, au declarat că ziua în care aceştia au fost prezenţi este cea de vineri, 20 octombrie 2006.  Conform acestui comunicat oficial, moartea elefantului a survenit a doua zi după ce jandarmii au fost prezenţi acolo în data de 21 octombrie 2006 conform comunicatului, prin urmare elefantul nu a murit pe 21 octombrie cum s-a declarat şi cum atestă şi raportul necropsic, ci a murit în realitate duminică, pe 22 octombrie 2006. Întrucât este vorba de o contradicţie flagrantă între o poziţie oficială a unei instituţii aparţinând Ministerului de Interne, prin urmare a Guvernului României, şi o poziţie a membrilor conducerii unei instituţii aflate în subordinea Consiliului General a Primăriei Municipiului Bucureşti, solicităm primarului general Adriean Videanu sesizarea organelor abilitate în a afla cum a apărut această inadvertenţă. În cazul în care nu este vorba despre o greşeală majoră şi regretabilă a Biroului de Presă al Jandarmeriei Române, implicaţiile acestei nepotriviri sunt grave şi de ordin penal, prin urmare în afara atribuţiilor Consiliului General al Primăriei Municipiului Bucureşti. Anexa 12 la raport. Comunicatul oficial al Jandarmeriei Române

·        Conform Legii 550/2004, articol 19, introducerea unui animal sălbatic captiv în padocul de iernat nu intră în competenţele şi atribuţiile Jandarmeriei Române. Propunem Consiliului General înştiinţarea publică a  Primarului General, Adriean Videanu, asupra abuzului în serviciu săvârşit de directoarea Administraţiei Grădina Zoologică Bucureşti, Anca Oprea, prin solicitarea verbală făcută Jandarmeriei Române, în condiţiile în care administraţia nu are un contract încheiat cu Jandarmeria Română, iar Jandarmeria nu avea astfel de atribuţii în manevrarea animalelor captive. Acest abuz a avut drept consecinţă implicarea Jandarmeriei Române într-o acţiune ce era în afara competenţelor sale legale, prejudicierea imaginii acestei instituţii, ca de altfel şi pe cea a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, a Primăriei Capitalei în ansamblul său. O altă consecinţă a acestui abuz în serviciu a reprezentat-o moartea unicului elefant aflat în captivitate în România, un element de patrimoniu al Primăriei şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

·        Comisia aduce la cunoştinţa Consiliului General şi a Primarului General, Adriean Videanu, inadverdenţele apărute în declaraţiile îngrijitorului Spiridon Fiţa şi ale directoarei Anca Oprea. La audierile Comisiei din data de 14 Aprilie 2007, îngrijitorul Spiridon Fiţa a declarat că nu are cum să povestească ce anume s-a întâmplat în acele zile, decât până în data de 18 octombrie 2006, întrucât în zilele următoare a fost liberă. Însă în data de 19 octombrie figurează în condica de tratamente ca fiind prezentă la serviciu, iar în data de 22 octombrie 2006 acordă o declaraţie unui cotidian central, cum a dat dânsa buzna în biroul directoarei vineri seara (în data de 20 octombrie 2006, când din nou nu ar fi trebuit să fie prezentă la serviciu conform declaraţiei de la audierile Comisiei) pentru a anunţa că elefantul nu se mai ridică de jos.  

·        Menţionăm că şi directoarea Anca Oprea a declarat acelaşi lucru, anume că îngrijitoarea Spiridon Fiţa a fost liberă în acele zile, fapt infirmat de declaraţiile altor 2 angajaţi ai Administraţiei Grădina Zoologică Bucureşti.

·        Membrii Comisiei consideră că aceste falsuri în declaraţii au avut scopul de a induce în eroare, prin ascunderea adevărului, iar aceste fapte intră sub incidenţa Codului Penal.

2.    La punctul b) din HCGMB nr.77/2007, analizarea modului de îndeplinire a atribuţiilor şi sarcinilor personalului de conducere din cadrul Administraţiei Grădina Zoologică Bucureşti, Comisia de analiză şi verificare a activităţii Administraţiei Grădina Zoologică Bucureşti a tras următoarele concluzii:

·        S-a încălcat Ordinul 742/2004, articol 116, aliniat d, care prevede că : ,,Medicul veterinar trebuie să răspundă sau să fie implicat activ în monitorizarea sănătăţii animalelor, inclusiv recoltarea de sânge şi de alte mostre pentru examene de laborator”. Conform condicii de tratamente aceste analize nu au fost realizate, lucru certificat şi de inexistenţa unor buletine de analize de laborator pentru elefantul Gaya.

·        S-a încălcat Ordinul 742/2004, Anexa 6, articol 1, aliniatele a şi c, care prevăd că: ,,Toate grădinile zoologice trebuie să aibă o formă de analiză etică a acţiunilor şi activităţilor pe care le întreprind şi care implică animalele”. Comitetul Etic trebuia întrunit şi consultat atât în cazul metodelor folosite pentru introducerea în padoc a elefantului Gaya, precum şi în cazul analizării oportunităţii de euthanasiere a unui animal căzut la pământ de peste 24 de ore, lucru ce nu a rezultat în urma verificării. Neconvocarea Comitetului Etic, în şedinţă de urgenţă, pentru analizarea situaţiei create si recomandarea unei soluţii, reprezintă o neglijenţă în serviciu a directoarei Administraţiei Grădina Zoologică Bucureşti, Anca Oprea.

·        S-au încălcat prevederile Ordinului 742/2004, Anexa 6, articol 1, care prevede că: ,,Toate grădinile zoologice trebuie să aibă o formă de analiză etică în situaţii în care managementul animalelor poate fi în conflict cu condiţiile de bunăstare ale animalului implicat”. Decizia de folosire a torţelor şi a câinilor pentru introducerea animalului în padoc s-a adoptat de către directoarea Anca Oprea, doar cu medicul veterinar Codruţ Vişoiu şi tehnicianul veterinar Gheorghe Albu.  

3.    La punctul c) din Hotărârea CGMB nr.77/2007, modul în care se respectă şi se aplică legislaţia de către Administraţia Grădina Zoologică Bucureşti, Comisia de analiză şi verificare a activităţii Administraţiei Grădina Zoologică Bucureşti a tras următoarele concluzii:

·        S-a încălcat Ordinul 742/2004, articol 29, care precizează că: ,, Nivelul minim de studii trebuie să fie cel mediu, de absolvent al învăţământului liceal, pentru funcţia de îngrijitor de animale sălbatice”. Nici un îngrijitor de animale nu are mai mult de 10 clase, de menţionat fiind faptul că inclusiv în anii 2005 - 2006 s-au făcut în continuare angajări contrare prevederilor acestei legi. Anexa 6 la raport. Lista personalului care îşi desfăşoară activitatea la Biroul Veterinar şi Secţia Îngrijire Animale

·        S-a încălcat Ordinul 742/2004, articol 31, care prevede că: ,, Tot personalul care se ocupă de animale trebuie să fie competent pentru a face faţă responsabilităţilor individuale şi trebuie să i se dea posibilitatea să urmeze un curs de instruire şi/sau perfecţionare pentru a dobândi calificările corespunzătoare activităţii pe care o desfăşoară”. Niciunui îngrijitor de animale nu i s-a dat posibilitatea de a urma un curs de perfecţionare/instruire în ultimii 2 ani. Anexa 7 la raport. Cursuri de perfecţionare şi instruire urmate de personal în ultimii 2 ani

·        S-a încălcat Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Administraţiei Grădina Zoologică, Anexa 3 la HCGMB nr. 138/01.06.2006, capitolul III.A., articolul 6, care prevede că această Administraţie are în atribuţii: ,,organizarea în conformitate cu prevederile legale în vigoare de programe de formare profesională, respectiv cursuri de calificare pentru meseriile îngrijitor animale, muncitor DDD, finalizate prin certificate de calificare cu recunoaştere naţională”. Nu a fost organizat niciun astfel de curs în ultimii 2 ani.

·        S-a încălcat Ordinul 742/2004, anexa 6, punctul 2 a, în care se specifică faptul că ,,membrii Comitetului Etic ai Grădinii Zoologice trebuie să aibă independenţă”. Cuvântul ,,independenţă” alăturat cuvântului ,,trebuie” înseamnă că în Comitetul Etic nu trebuie să se regăsească numai angajaţi ai Grădinii Zoologice. Anexa 8 la raport. Componenţa Comitetului Etic al Administraţiei Grădina Zoologică Bucureşti

·        S-a încălcat Ordinul  742/2004, articolul 18, care prevede că ,,Grădinile zoologice trebuie să respecte un cod etic, permanent revizuit, în planificarea şi implementarea strategiilor lor de conservare, educaţie şi cercetare”. La solicitarea Comisiei, de a i se prezenta acest Cod Etic, s-a constatat inexistenţa acestui document.

·        S-a încălcat Ordinul 742/2004, articol 147 şi anexa nr. 8.III.1 a aceluiaşi Ordin, care prevede că atunci când ,,se înstrăinează un exemplar din colecţia de animale, administratorul trebuie să se asigure că grădina zoologică la care înstrăinează animalul dispune de facilităţi, resurse, personal şi experienţă corespunzătoare”. În anul 2006, au fost transferate Grădinii Zoologice Brăila un număr mare de vulpi polare pe care aceasta nu era autorizată de către Agenţia de Mediu Regională să le deţină. Anexa 9 la raport. Raportul înaintat la data de 12 Aprilie 2007 Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi, pagina 2, poziţia 18.

·        S-a încălcat Ordinul 742/2004, articol 25, care prevede că ,,Trebuie afişate informaţii corecte despre speciile expuse. Ele trebuie să includă minim, denumirea speciei, distribuţia, habitatul său natural, câteva caracteristici biologice şi detalii ale statutului său în privinţa conservării”. La vizita Comisiei din data de 14 Aprilie 2007, pelicanul nu avea nici un astfel de panou care să cuprindă informaţiile cerute de lege.

·        S-a încălcat Ordinul 742/2004, articol 28, care prevede că ,, Numărul membrilor personalului, experienţa şi instruirea lor trebuie să fie corespunzătoare pentru a fi permanent în acord cu standardele, luându-se în calcul, timpul de lucru, conform legislaţiei muncii”. Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat o organigramă ce cuprinde un număr suficient de posturi de îngrijitor animale, dar aceste posturi nu sunt actualmente ocupate în totalitate şi nici nu au fost scoase încă la concurs, preferându-se plata orelor suplimentare, care au cumulat în anii 2005-2006 suma de peste 3 miliarde lei vechi.

·        S-a încălcat OUG 123/2003, articol 10, aliniat 1, care prevede acordarea salariilor de merit ,,doar pentru rezultate deosebite în activitatea desfăşurată”. În anul 2006, au murit 114 animale în Grădina Zoologică Bucureşti, printre care şi unicul elefant din România, iar instituţia nu a atins standardele prevăzute de lege pentru a fi definitiv autorizată de către Ministerul Mediului. Cu toate acestea în anul 2006 au fost acordate, conform bilanţului contabil, salarii de merit în valoare de 251 milioane lei vechi. Anexa 10 la raport. Lista exemplarelor decedate în 2006 la Grădina Zoologică Bucureşti

·        S-a încălcat Ordinul 742/2004, articol 86, care prevede că: ,, nivelele de zgomot ale amplasamentelor trebuie să fie, în permanenţă, corespunzătoare pentru realizarea confortului şi a bunăstării unei specii particulare de animal”. Când s-a realizat renovarea padocului de iernare a elefantului Gaya s-a lucrat cu picamerul fără a se lua măsuri de antifonare, elefantul fiind alături, în ţarcul exterior, conform declaraţiilor angajaţilor Administraţiei Grădina Zoologică Bucureşti. De asemenea, anul trecut de 1 iunie, ca de altfel şi în alţi ani, au fost organizate în incinta Grădinii Zoologice Bucureşti manifestări recreative folosindu-se staţii de amplificare, conform declaraţiilor directoarei Anca Oprea.

·        S-a încălcat Ordinul 742/2004, articol 94, care prevede că ,,Drenarea tuturor amplasamentelor trebuie să fie eficientă, îndepărtând toată apa în exces”. În data de 20 octombrie 2006, amplasamentul elefantului Gaya era plin de noroi şi bălţi de pe urma ploii. Anexa 11 la raport. Poze ale amplasamentului realizate în perioada 20-21 octombrie 2006

·        S-a încălcat Ordinul 742/2004, articol 41, care prevede că: ,,Barierele, gardurile şi orice alte modalităţi de separare a animalelor de alte animale, trebuie concepute, construite şi menţinute astfel încât să nu le permită animalelor contactul cu alte animale”. Conform procesului verbal de predare - primire din data de 18 octombrie 2006, încheiat între Costache Nicolae şi Clapan Constantin, s-a constatat prezenţa unor pisici în padocul de iernare al elefantului Gaya. De menţionat că această pagină din registrul de predare – primire nu a fost depusă la Secretariatul CGMB, fiind descoperită ulterior de membrii Comisiei la confruntarea cu originalul aflat la sediul Administraţiei Grădina Zoologică Bucureşti. 

·        S-a încălcat Ordinul 742/2004, articol 101 şi Anexa nr. 9.IX a aceluiaşi Ordin, care prevede că ,,Trebuie descurajată hrănirea reptilelor cu animale vertebrate vii”. Grădina Zoologică Bucureşti nu numai că nu descurajează aceste practici, dar şi creşte un număr considerabil de şoareci, şobolani, prepeliţe, raţe, porumbei şi găini pentru hrana reptilelor. Un amănunt deloc de neglijat este că toate aceste animale (şoareci, şobolani, prepeliţe, raţe, găini, porumbei) sunt declarate, în 2005 şi 2006, la Autoritatea de Mediu a Municipiului Bucureşti, ca făcând parte din lista colecţiei de animale, prin urmare aceasta însemnând că reprezintă exponate. Nu numai că această practică nu este descurajată, dar ea reprezintă o rutină, dovadă fiind numărul mare al acestor animale oferite spre hrană reptilelor numai în anul 2006:

- 193 de găini

- 66 porumbei

- 263 prepeliţe

- 44 raţe domestice

- şoareci 4976

- şobolani 3054

În lista colecţiei de animale pe anii 2005 şi 2006, înaintată Autorităţii de Mediu, toate aceste animale figurează la poziţia ieşiri (poziţie la care sunt trecute de regulă animalele înstrăinate) şi nicidecum la poziţia decese, cum ar fi firesc dacă au fost oferite spre hrană altor animale.

De menţionat este că Grădina Zoologică nu ar putea oferi reptilelor aceste animale (şoareci, şobolani, prepeliţe, raţe, găini etc) spre consum decât vii, instituţia nefiind autorizată sanitar-veterinar pentru a face sacrificări. Anexa 10 la raport. Lista exemplarelor decedate în 2006 la Grădina Zoologică Bucureşti

·        S-a încălcat Ordinul 742/2004, articol 132, care prevede că ,,Grădinile zoologice sunt obligate să fie la curent cu informaţiile complete şi la zi despre biologia şi menţinerea în captivitate…”.  Faptul că elefantului Gaya i se tăiau unghiile cu bomfaierul dovedeşte pe deplin nivelul de informare al specialiştilor grădinii noastre zoologice. De asemenea, aceşti specialişti ai Grădinii Zoologice Bucureşti nu erau la curent cu metodele prin care trebuie să fie antrenat un elefant, cu protocoalele medicale sau cu facilităţile ce trebuie oferite unui elefant trecut de 45 de ani.

·        S-a încălcat Ordinul 742/2004, articol 134, care prevede că ,,Amplasamentele trebuie echipate în conformitate cu necesităţile animalului…”. Padocul de iernat al elefantului Gaya era pardosit cu asfalt, nefiind prevăzut şi cu o suprafaţă de nisip fin sau suprafeţe înclinate, aşa cum se procedează în alte grădini zoologice din lume, conform opiniilor specialiştilor străini.

·        S-a încălcat Ordinul 742/2004, articol 135, care prevede că ,,Animalele aparţinând speciilor sociale, trebuie menţinute în grupuri sociale compatibile şi corespunzătoare ca număr. În cazul indivizilor solitari trebuie luate măsuri pentru remedierea situaţiei, de exemplu: realocarea animalului la altă grădină zoologică, sanctuar, parc zoologic, unde există un grup, sau aducerea unor exemplare pentru formarea grupului”. Elefantul face parte din această categorie, fiind un animal ce aparţine unei specii sociale. Prin urmare, dacă nu s-a putut realiza aducerea unui alt exemplar pentru a se reface grupul după moartea celuilalt elefant, Raj, elefantul Gaya ar fi trebuit să fie realocată. Conducerea grădinii zoologice nu a făcut nici un demers în acest sens.

·        S-a încălcat Legea 191/2002, articolul 11, aliniat b, care prevede că: ,,În vederea asigurării criteriilor de conduită internaţionale acceptate pentru obţinerea, transportul şi manipularea colecţiilor de animale vii, astfel cum sunt ele stipulate şi în autorizaţia de funcţionare, administratorii grădinilor zoologice şi ai acvariilor au obligaţia să respecte şi să afişeze la loc vizibil pentru angajaţi şi vizitatori regulamentul propriu de organizare şi funcţionare al instituţiei”. În data de 14 Aprilie 2007, la verificarea pe care Comisia CGMB a făcut-o la sediul instituţiei,   s-a constatat că nu este afişat, la loc vizibil pentru personal şi vizitatori, propriul regulament de funcţionare şi organizare.

·        S-a încălcat Ordinul 742/2004, capitolul V.8.a (Facilităţi pentru public), articol 78, care prevede că: ,,Punctele de prim-ajutor trebuie să fie în mod adecvat semnalizate/indicate”. În data de 14 Aprilie 2007, la verificarea pe care Comisia CGMB a făcut-o la sediul instituţiei, s-a constatat inexistenţa unei semnalizării a punctului de prim-ajutor.

·        S-a încălcat Ordinul 742/2004, articol 80, care prevede că: ,,Trebuie furnizate personalului instrucţiuni scrise în privinţa măsurilor de urgenţă şi procedurilor care trebuie efectuate în cazul unui incident care implică interacţiunea între animale veninoase şi vizitatori sau alţi membri ai personalului”. Nu există proceduri scrise şi nici un instructaj tematic.

·        S-a încălcat Ordinul 742/2004, articol 82, care prevede la capitolul Facilităţi pentru public că: ,,Apă curentă, curată, pentru spălat trebuie pusă la dispoziţie, împreună cu săpun şi modalităţi de uscare a mâinilor”. Nu există decât toalete ecologice, iar după ce ieşi de acolo nu există facilităţile prevăzute de lege.

·        S-a încălcat Ordinul 742/2004, articol 138, care prevede că: ,,Manevrarea animalelor trebuie realizată cu grijă, ţinându-se cont de bunăstarea lor, evitând disconfortul inutil, stresul sau producerea unui rău fizic”. Aducerea câinilor şi folosirea torţelor au reprezentat acţiuni care au supus animalul unui stres şi disconfort semnificativ, conform opiniilor specialiştilor internaţionali.

·        S-au întrunit elementele de aplicare de rele tratamente animalelor, conform Legii 205, articolul 6, aliniat 1, care prevede că: ,,În sensul prezentei legi, prin rău tratament se înţelege comportamentul brutal, abuzul în utilizarea animalelor, maltratarea şi supunerea animalelor la eforturi inutile, precum şi neasigurarea condiţiilor minime necesare vieţii şi bunăstării acestora”.

·        S-a încălcat Ordinul 742/2004, articol 59, care prevede că: ,,Procedurile care trebuie adoptate în situaţia evadării animalelor, în incinta sau în afara perimetrului grădinii zoologice, fie în situaţia scăpării accidentale a unui animal, trebuie aduse în atenţia şi să fie la dispoziţia tuturor membrilor personalului printr-un document scris”. Nu există nici un instructaj pe această temă şi nici un document scris.

·        S-a încălcat Ordinul 742/2004, articol 63, care prevede: ,,Conducerea grădinii zoologice trebuie să se asigure că toţi membrii personalului sunt familiarizaţi cu procedurile de urgenţă care trebuie întreprinse în cazul evadării animalelor”. Nu s-au adus la cunoştinţa personalului astfel de proceduri printr-un instructaj specific. 

4.    La punctul d) din Hotărârea CGMB nr.77/2007, elaborarea de propuneri de măsuri pentru creşterea eficienţei activităţii Administraţiei Grădina Zoologică Bucureşti: 

În baza constatărilor prezentului raport, Comisia de analiză şi verificare a activităţii Administraţiei Grădina Zoologică Bucureşti propune Consiliului General al Municipiului Bucureşti adoptarea următoarelor recomandări: 

1. Identificarea de urgenţă, de către primarul general Adriean Videanu, până la data de 1 iulie 2007, a unei noi locaţii pentru amenajarea unei grădini zoologice care să corespundă standardelor internaţionale.

Păstrarea numărului actual de specii devine imposibilă în actuala locaţie, riscându-se astfel ca Ministerul Mediului să închidă Grădina Zoologică Bucureşti, la data de 14 decembrie 2007, din cauza nerespectării prevederilor legale în ceea ce priveşte spaţiul minim care trebuie asigurat pentru bunăstarea animalelor deţinute în captivitate.

2. Prezentarea de către primarul general, în cadrul primei şedinţe a Consiliului General al Municipiului Bucureşti din luna august 2007, a stadiului în care se află acest proiect, soluţiile şi măsurile pe care le consideră necesare a fi supuse dezbaterii în Consiliu pentru rezolvarea situaţiei, precum şi o viziune europeană, modernă, de realizare a unui astfel de amplasament.

3. În baza celor constatate în prezentul raport la punctele anterioare, recomandăm impunerea de măsuri, conform legilor în vigoare, din partea executivului Primăriei, care să ducă la respectarea de către conducerea acestei instituţii subordonate Consiliului General al Municipiului Bucureşti, a legilor şi a atribuţiilor ce revin fiecărui membru din conducere conform legislaţiei în vigoare şi conform atribuţiilor conferite prin Regulamentul de Organizare şi Funcţionare aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. 

4.Recomandăm executivului Primăriei Municipiului Bucureşti începerea procedurilor legale în vederea sancţionării directoarei Anca Oprea, a medicului veterinar Codruţ Vişoiu şi a tehnicianului veterinar Gheorghe Albu pentru rele tratamente aplicate unui animal, sancţiune prevăzută în Legea 205/2004, articol 23, aliniat 2, punctul b. Aceste persoane au aprobat şi pus în practică metodele de aprindere a torţelor şi aducere a câinilor poliţişti în lucrul cu un animal sălbatic captiv.  

5. Recomandăm executivului Primăriei Municipiului Bucureşti începerea procedurilor legale în vederea cercetării directoarei Anca Oprea, conform articolului 248, Cod Penal, pentru abuz în serviciu contra intereselor generale, definit ca fiind ,,Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu intenţie, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos, cauzând prin aceasta o tulburare însemnată bunului mers al unei instituţii sau o pagubă patrimoniului acesteia”. Solicitarea verbală adresată Jandarmeriei Române, în afara competenţelor şi atribuţiilor legale ale acestei instituţii, a fost făcută cu bună ştiinţă, având ca urmări:

- prejudicierea imaginii a trei instituţii, Jandarmeria Română, Consiliul General şi Primăria Municipiului Bucureşti

- o pagubă în patrimoniul Primăriei Municipiului Bucureşti, prin moartea unicului elefant deţinut în captivitate în România 

6. Recomandăm executivului Primăriei Municipiului Bucureşti începerea procedurilor legale în vederea cercetării directoarei Anca Oprea şi a medicului veterinar Codruţ Vişoiu, pentru întrunirea elementelor de neglijenţă în serviciu, prevăzute de articolul 249, Cod Penal care prevede că ,, Încălcarea din culpă, de către un funcţionar public, a unei îndatoriri de serviciu prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă s-a cauzat o tulburare însemnată bunului mers al unei autorităţi sau instituţii publice sau al unei persoane juridice de drept public, ori o pagubă în patrimoniul acesteia sau o vătămare importantă a intereselor legale ale unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu zile-amenda”. Nerealizarea procedurilor şi analizelor medicale cerute de lege, dezinteresul instruirii propriului personal, precum şi neangajarea unui contract de consultanţă cu un specialist internaţional, au avut ca repercusiune pierderea nejustificată a unui element din patrimoniul Primăriei Municipiului Bucureşti, respectiv elefantul Gaya. 

7. Recomandăm executivului Primăriei Municipiului Bucureşti începerea procedurilor legale în vederea cercetării directoarei Anca Oprea pentru întrunirea elementelor de fals intelectual, prevăzut de articolul 289, Cod Penal, care spune că ,,Falsificarea unui înscris oficial, cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcţionar aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu sau de o persoană care exercită un serviciu de interes public, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu intenţie de a insera unele date sau împrejurări, se pedepseşte cu închisoare strictă de la un an la 5 ani”. Copiile registrului de predare – primire depuse de către directorul Administraţiei Grădina Zoologică la dosarul de la Secretariatul Consiliului General, semnate şi stampilate ca fiind conforme cu originalul, au fost identificate de către membrii Comisiei ca fiind neconforme cu originalul aflat la sediul instituţiei. Prin confruntarea cu originalul a fost descoperită astfel de către membrii Comisiei atestarea prezenţei unor pisici comunitare, consemnată în data de 18 octombrie 2006, în padocul de iernare al elefantului Gaya. Copiile depuse la solicitarea Comisiei nu conţin această pagină. Anexa 13 la raport, Copia registrului de predare – primire depusă la Secretariatul Consiliului pentru data de 18.10.2006 şi ştampilată ca fiind conformă cu originalul pentru data de 18 octombrie 2006 + Anexa 14 la raport, Originalul registrului de predare – primire aflat la sediul Administraţiei Grădina Zoologică Bucureşti pentru data de 18.10.2006 

8. Recomandăm executivului Primăriei Municipiului Bucureşti începerea procedurilor legale în vederea cercetării directoarei Anca Oprea şi a îngrijitoarei Spridon Fiţa pentru întrunirea elementelor de fals în declaraţii, prevăzute de articolul 292, Cod Penal care prevede că ,, Declaraţia necorespunzătoare adevărului, făcută unei autorităţi sau instituţii publice, se pedepseşte cu închisoare strictă de la un an la 3 ani sau cu zile-amendă”. Îngrijitoarea Spiridon Fiţa a declarat membrilor Comisiei (conform înregistrării audio şi a transcrierilor) că nu poate povesti ce s-a întâmplat în acele zile, deoarece începând cu data de 19 octombrie 2006 a fost liberă, revenind la serviciu abia în ziua de luni 23 octombrie 2006. Directoarea Administraţiei Grădina Zoologică Bucureşti, Anca Oprea, a confirmat această versiune. Din verificarea registrelor s-a constatat faptul că îngrijitoarea Spiridon Fiţa a fost prezentă la serviciu în data 19 octombrie, iar mărturia a 2 angajaţi ai Grădinii Zoologice Bucureşti (consemnată pe bandă audio şi transcrieri) a indicat faptul că îngrijitorul Spiridon Fiţa a fost prezentă la serviciu şi în ziua de vineri 20 octombrie 2006, când s-a încercat ridicarea elefantului cu macaraua. De altfel, în mod inexplicabil pentru o persoană ce nu era la serviciu, în ziua de 24 octombrie 2006 îngrijitoarea Spiridon Fiţa acordă un interviu unui cotidian central, în care povesteşte cum a dat dânsa buzna în biroul directoarei vineri seara (20 octombrie 2006, când nu era la serviciu) pentru a anunţa că elefantul nu se mai ridică de la pământ. Chiar şi aşa, în ziua de vineri elefantul era demult căzut, conform tuturor declaraţiilor de pe la orele prânzului. Anexa 15 la raport. Declaraţia acordată de Spiridon Fiţa ziarului Cotidianul, declaraţie apărută în data de 24 Octombrie 2006. 

9. Recomandăm executivului Primăriei Municipiului Bucureşti sancţionarea directoarei Anca Oprea, a medicului veterinar Codruţ Vişoiu şi  a biologului Georgeta Motea, cei responsabili conform legii de alcătuirea dietei animalelor, pentru sacrificarea ilegală a animalelor aflate pe lista colecţiei prin oferirea lor spre consum reptilelor, conform Legii 191/2002, articol 13, care prevede că ,, …uciderea animalelor aflate în grijă constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50 milioane lei la 100 milioane lei. Această contravenţie poate fi constatată, conform Legii 191/2002, articol 14 şi de către reprezentanţii administraţiei publice locale. 

10. Recomandăm executivului Primăriei Municipiului Bucureşti sancţionarea directoarei Anca Oprea, conform Legii 191/2002, articol 12, aliniat 1, litera e, pentru organizarea de activităţi recreative în incinta grădinii zoologice. ,,Art. 12. - (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 20 milioane lei la 100 milioane lei următoarele fapte:

e) desfăşurarea de activităţi economice sau recreative, de orice natură, al căror rezultat poate afecta ori afectează viata normală a animalelor din colecţii. Această contravenţie poate fi constatată, conform Legii 191/2002, articol 14 şi de către reprezentanţii administraţiei publice locale”.

11. Comisia de analiză şi verificare a activităţii Administraţiei Grădina Zoologică Bucureşti dezaprobă metodele folosite de conducerea acestei instituţii în vederea dezinformării mass-media şi implicit a opiniei publice.

- povestea romanţată spusă în acele zile de octombrie 2006 presei de către personalul Grădinii Zoologice Bucureşti nu a fost conformă cu cele declarate ulterior Comisiei constituite de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Drept dovadă, doamna Spiridon Fiţa nu avea cum să povestească ce s-a întâmplat vineri, dânsa venind la serviciu abia luni, aşa cum a declarat Comisiei. Reamintim că toate declaraţiile sunt consemnate pe bandă audio şi transcrieri.

- comunicatul oficial de presă emis în data de 23 octombrie 2006 de către Administraţia Grădina Zoologică Bucureşti şi transmis presei prin intermediul Direcţiei de resort a Primăriei Municipiului Bucureşti, cuprinde grave dezinformări cum ar fi informaţia potrivit căreia ,,Vârsta maximă atinsă de un elefant în captivitate a fost de 52 de ani, împliniţi de un elefant al grădinii zoologice din Sidney (Australia)”. Comisia vă prezintă în anexă o listă reală, întocmită cu ajutorul specialiştilor şi organizaţiilor internaţionale, a vârstei pe care o ating elefanţii în captivitate, precum şi o situaţie a celor care au murit în captivitate trecând de vârsta de 52 de ani. Anexa 16 la raport. Lista elefanţilor cu mult mai bătrâni ce trăiesc actualmente în captivitate

12. Ţinând cont de managementul defectuos, de încălcarea repetată a legilor, de neglijenţa în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, precum şi de slaba pregătire profesională în domeniu, Comisia propune Consiliului General a recomanda Executivului Primăriei Municipiului Bucureşti demiterea actualei conduceri a Administraţiei Grădina Zoologică Bucureşti şi numirea unei conduceri interimare până la organizarea unui concurs de ocupare a posturilor.

13. Comisia recomandă instituirea unui control riguros al Consiliului General, realul deţinător şi administrator al acestei instituţii, asupra activităţii şi deciziilor manageriale ce se iau în cadrul Grădinii Zoologice Bucureşti, inclusiv asupra modului în care sunt cheltuiţi banii publici. Animalele aflate în lista colecţiei se află în patrimoniul Primăriei Municipiului Bucureşti şi prin urmare, înstrăinarea lor nu poate fi lăsată la bunul plac al conducerii acestei administraţii. În acest sens, propunem iniţierea unui proiect de modificare şi completare a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Administraţiei Grădina Zoologică Bucureşti, în conformitate cu legislaţia actuală şi cu normele Uniunii Europene.

14. Propunem analizarea de către Consiliul General şi de către executivul Primăriei a oportunităţii şi eficienţei economice a  contractului cu o firmă de pază privată, în condiţiile în care se putea asigura serviciul de pază de către Corpul Gardienilor Publici al Primăriei Municipiului Bucureşti, concomitent cu ocuparea tuturor posturilor de paznici proprii ai instituţiei, conform organigramei aprobate de Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

15. Legat de acest contract de achiziţie publică pentru servicii de pază cu o firmă privată, Consiliul General al Municipiului Bucureşti solicită expunerea publică a unei motivaţii de eficienţă economică din partea viceprimarului general Răzvan Murgeanu, care a semnat aprobarea cererii adresate de directorul Anca Oprea la data de 5 august 2005.

16. Elaborarea de urgenţă a unui Cod Etic al Grădinii Zoologice Bucureşti după modelul celui elaborat de Asociaţia Europeană a Grădinilor Zoologice şi Acvariilor Publice (EAZA).

17. În momentul de faţă, Comitetul Etic al Zoo Băneasa este compus doar din 5 persoane, toţi angajaţi ai acestei instituţii. Pentru asigurarea independenţei prevăzute în Ordinul 742/2004, propunem extinderea acestuia la un număr mai mare de membri. Comisia propune cooptarea în Comitetul Etic al Grădinii Zoologice Bucureşti, pe lângă cei 5 deja existenţi, a câte unui consilier general din partea fiecărui partid politic reprezentat în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şi a încă 4 membri astfel: 1 membru din partea organizaţiilor de protecţie a animalelor, 1 membru aparţinând Academiei Române, 1 membru din partea Facultăţii de Medicină Veterinară şi 1 membru din partea executivului Primăriei Capitalei, respectiv viceprimarul care are delegate competenţele privind Grădina Zoologică Bucureşti.

18. Convocarea lunară a acestui Comitet Etic de către conducerea Grădinii Zoologice Bucureşti pentru informare şi, în mod excepţional, ori de câte ori se ia o decizie ce poate afecta bunăstarea unui animal deţinut de grădina zoologică, respectiv legat de transferul, euthanasierea sau manevrarea oricărui animal deţinut de Grădina Zoologică Bucureşti.

19. Recomandăm organizarea urgentă de cursuri de calificare în colaborare cu Ministerul Muncii, cu alte organizaţii naţionale şi internaţionale, conform prevederilor legale şi Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Administraţiei Grădina Zoologică Bucureşti, pentru personalul de îngrijire a animalelor, în special a celor care nu au diplomă de absolvire a 12 clase de liceu.

20. Instruirea personalului de specialitate al Grădinii Zoologice Bucureşti (medici veterinari, tehnicieni – veterinari etc) prin organizarea unor stagii de pregătire în domeniu, specifice pentru activitatea unei grădini zoologice.

21. Personalul de îngrijire a animalelor să fie angajat de acum înainte, numai cu respectarea strictă a Ordinului 742/2004.

22. Scoaterea la concurs a tuturor posturilor neocupate, începând cu îngrijitori de animale, paznici, biolog cu normă întreagă, posturi deja aprobate de Consiliul General prin organigramă, pentru care a fost acordat şi bugetul de rigoare în anii anteriori.

23. Intensificarea activităţii de perfecţionare şi informare a staff-ului de conducere al Administraţiei Grădina Zoologică Bucureşti, astfel încât aceştia să fie la curent cu toate noutăţile apărute în domeniul îngrijirii, protocoalelor medicale şi manevrării animalelor captive deţinute de o grădină zoologică.

24. Legat de capitolul facilităţilor oferite publicului Comisia de analiză şi Verificare a Activităţii Administraţiei Grădina Zoologică a constatat nenumărate lacune, reliefate şi în comunicatul oficial al Asociaţiei Europene a Grădinilor şi Acvariilor Publice (EAZA). Prin urmare recomandăm impunerea de măsuri administrative pentru:

-         realizarea unui spaţiu corespunzător pentru consumul alimentelor de către vizitatori în incinta grădinii zoologice, conform legii

-         realizarea unui cabinet medical de prim ajutor şi semnalizarea lui corespunzătoare, conform legii

-         respectarea normelor igienico-sanitare prin punerea la dispoziţia vizitatorilor a unui spaţiu unde aceştia se pot spăla pe mâini şi usca, conform legii

-         instruirea personalului pentru situaţii de urgenţă (evadarea unui animal sau intrarea personalului şi/sau vizitatorilor în contact cu un animal veninos) şi afişarea acestor instrucţiuni la loc vizibil, laolaltă cu numerele de telefon ale persoanelor ce trebuie contactate în astfel de situaţii, conform legii

25. Solicităm ca executivul Primăriei Municipiului Bucureşti, prin aparatul propriu de specialitate, să dispună un audit financiar-contabil la Administraţia Grădina Zoologică Bucureşti. Facem această solicitare deoarece au fost constatate atribuiri de contracte de achiziţie publică ce nu întrunesc criteriile de eligibilitate tehnico-economică şi fiscală cerute de legile în vigoare (dăm exemplu contracte atribuite unor firme cu datorii la bugetul consolidat de stat, aflate în procedură de executare silită, contracte cu societăţi având un număr de 0 sau maxim 1 angajat, precum şi achiziţii care nu se justifică din punct de vedere economic, cum ar fi achiziţionarea în anul 2005 a unui autocar). Rezultatele acestui audit să fie prezentate Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

26. Recomandăm reactualizarea site-ului Administraţiei Grădina Zoologică Bucureşti, găzduit actualmente de pagina de internet a Primăriei Municipiului Bucureşti. Această pagină de internet dezinformează opinia publică, prin prezentarea unor informaţii neconforme cu realitatea, cum ar fi de exemplu cea referitoare la statutul de membru asociat al Federaţiei Grădinilor Zoologice din România la EAZA. De asemenea, ultima actualizare a site-ului Grădina Zoologică Bucureşti, privitoare la lista colecţiei de animale, se referă la data de 1 Mai, anul 2002.

27.  De asemenea, membrii Comisiei solicită desfacerea contractului de muncă a biologului Georgeta Motea, angajată cu jumătate de normă, din următoarele considerente:

-         ca membru al Comitetului Etic al Administraţiei Grădina Zoologică Bucureşti, ca specialist având printre responsabilităţi cunoaşterea comportamentului şi psihologiei unui animal captiv, nu a făcut nicio recomandare conducerii instituţiei, prin care să specifice că nu este oportună folosirea metodelor de aprindere a torţelor şi folosire a câinilor poliţişti în lucrul cu un animal sălbatic captiv

-         mai mult, în acele zile nici măcar nu a fost prezentă la serviciu, conform declaraţiilor membrilor conducerii

Anexa 1

OPINIILE SPECIALIŞTILOR STRĂINI LEGAT DE PREZENŢA ALTOR ANIMALE (pisici şi/sau şoareci) ÎN PADOCUL ELEFANTULUI

1. Alan Roocrooft, SUA, consultant în trainingul elefanţilor al Zoo Sofia

2. Dan Koehl, consultant, Suedia

3. Peter Stroud, consultant, membru al Grupului de Specialişti Internaţionali pentru Conservarea Elefantului Asiatic  

1. Alan Roocroft, SUA, consultant în trainingul elefanţilor al Zoo Sofia

Bună Octavian,

Elefanţii se sperie de animale mai mici, cum ar fi de pisici sau câini care mişună în jurul padocului lor, se întâmplă adeseori şi cu iepuri, aşa încât… da, aceasta ar putea fi cauza reticenţei ei de a intra în padoc.

2, Dan Koehl, consultant, Suedia

Ei bine, e normal, dacă aveau acolo mai multe pisici, care urinau şamd., e de înţeles ca ea să fi fost mai reticentă ca de obicei. Toată povestea sună foarte ciudat…

3. Peter Stroud, consultant, membru al Grupului de Specialişti Internaţionali pentru Conservarea Elefantului Asiatic

Este foarte posibil ca pisicile să fi fost problema. Elefanţii pot fi foarte diferiţi când vine vorba de preferinţe şi de temeri. Îngrijitorii ar fi trebuit să se gândească că şi acesta poate fi un motiv posibil pentru care Gaya refuza să intre în padoc. Un management bun al animalelor se bazează adeseori pe posibilităţi şi probabilităţi pentru că animalele nu ne pot vorbi.

Anexa 2 

OPINIILE SPECIALIŞTILOR STRĂINI LEGATE DE POSIBILA CAUZĂ A RETICENŢEI DE INTRARE ÎN PADOC 

1. Peter Stroud, consultant, membru al Grupului de Specialişti Internaţionali pentru Conservarea Elefantului Asiatic

2. Dan Koehl, consultant, Suedia

3. Carol Buckley, director executiv Sanctuarul Elefanţilor, Tennessee 

1. Peter Stroud, consultant, membru al Grupului de Specialişti Internaţionali pentru Conservarea Elefantului Asiatic

Sunt bucuros să încerc să vă ajut.

În primul rând, dacă Gaya nu s-a mai culcat să se odihnească de câţiva ani asta indică probabil că se simţea inconfortabil la aşezare şi ridicare. Asta sugerează o problemă de sănătate sau lipsa unui loc confortabil, cum ar fi o movilă de nisip fin.

Este dificil să spun de ce nu vroia să intre în padoc fără a ştii ce anume   s-a schimbat acolo când a fost renovat. Se poate să fi fost ceva în mediul din padoc care o deranja cu adevărat. Şi aceste surse ar fi putut fi fie un zgomot, fie un miros. Sau este posibil să fi găsit suprafeţele de acolo extrem de inconfortabile pentru a se aşeza.

Nişte chişti hidactici ar fi putut fi depistaţi cu uşurinţă de un veterinar. Din câte ştiu astfel de chişti pot ajunge la dimensiuni destul de mari, iar această boală infecţioasă apare la elefanţi. N-aş putea spune cum a ajuns Gaya să se infecteze.

În ceea ce priveşte folosirea torţelor. Se pare că toţi cei implicaţi în astfel de practici au eşuat în a analiza întreaga situaţie – elefant, mediu şi practicile îngrijitorilor – şi în încercarea de a identifica adevăratul motiv pentru care elefantul nu dorea să mai intre în padoc.

Sunt experţi în managementul unor astfel de situaţii la elefant, cum este dl Alan Roocroft, care mă gândesc eu că ar fi putut să dea o mână de ajutor.

2. Dan Koehl, consultant, Suedia

Unii elefanţi bătrâni nu se mai culcă pentru a dormi. Asta se datorează în principal artritelor, sau bolilor similare, şi datorită durerii pe care o resimt atunci când se aşează şi se ridică.

Un elefant care culcă nu se prea poate spune că se odihneşte, pulsul şi presiunea sângelui creşte, iar un elefant care stă culcat mai mult de 10 ore moare.

Aşa că, uneori elefanţii bătrâni nu se mai culcă, mai ales dacă padocul are pe jos o suprafaţă dură care îl face să se simtă nesigur.

Povestea cu torţele sună ca şi cum oamenii ar fi intrat în panică. Stau şi mă întreb cine a iniţiat această presiune, au fost îngrijitorii care nu ştiau cum să se descurce, sau conducerea care vroia elefantul în padoc indiferent cum.

Totuşi trebuie să fi existat perioade când intra în padoc fără probleme, astfel încât se pune întrebarea de ce nu a fost păstrată rutina de până atunci, în loc să se aprindă torţe şi să se aducă câini?

În aceeaşi măsură dacă era aşa mare urgenţă ca elefantul să fie dus în padoc, s-ar fi putut încerca cu o frânghie legată de picior şi ataşată la un mijloc mecanic de tragere, ca soluţie mai bună decât torţe şi câini.

 3. Carol Buckley, director executiv Sanctuarul Elefanţilor, Tennessee

Nu-mi pot imagina teroarea pe care trebuie s-o fi simţit fiind tratată într-o asemenea manieră primitivă şi intimidantă. Dacă era reticentă la padocul ei trebuiau să găsească sursa reticenţei şi s-o elimine. În loc să facă asta se pare că au omorât-o.

Când un elefant nu se mai culcă înseamnă că e o problemă, fie nu vrea să mai doarmă jos nesimţindu-se în siguranţă, fie are o problemă medicală, cum ar fi o infecţie la picior sau artrită.

În cazul reticenţei faţă de padoc putea fi antrenată, într-un mod cooperant, astfel încât să depăşească reticenţa.

Legat de chişti va trebui să întrebi un veterinar.

Urăsc să aud că a fost tratată atât de oribil. Mulţumesc că îmi arătaţi că măcar cei care au omorât-o sunt luaţi la întrebări.

Anexa 3 

OPINIILE SPECIALIŞTILOR STRĂINI LEGAT DE PROCEDEUL DE FOLOSIRE A CÂINILOR PENTRU INTRODUCEREA UNUI ELEFANT ÎN PADOC 

1.   Ton Dorresteijn, Directorul Zoo Rotterdam, coordonator EEP al EAZA pentru elefantul asiatic

2.   Peter Stroud, consultant, membru al Grupului de Specialişti Internaţionali pentru Conservarea Elefantului Asiatic

3.   Dan Koehl, consultant, Suedia

4.   Carol Buckley, director executiv Sanctuarul Elefanţilor, Tennessee

5.   Peter Dollinger , director executiv WAZA (Asociaţia Mondială a Grădinilor Zoologice şi Acvariilor Publice)

6.   Dr. Leobert E.M. de Boer, preşedintele EAZA (Asociaţia Europeană a Grădinilor Zoologice şi a Acvariilor publice)

7.   Dr. Jesús Fernández Morán, Director Tehnic Zoo Madrid

8.   Bo Kjellson, Curatorul General al Zoo Boras, Suedia

1. TON DORRESTEIJN, Directorul Zoo Rotterdam, coordonator EEP al EAZA pentru elefantul asiatic 

Către Anca Oprea

Director Băneasa Zoo, Bucureşti 

Dragă colegă Oprea, 

Domnul Peter Dollinger, director executiv al WAZA, m-a abordat pentru a-mi exprima opinia asupra evenimentelor care au dus la moartea elefantului dumneavoastră Gaya în 2006. Am citit corespondenţa dintre dumneavoastră şi domnul Dollinger şi dintre domnul Octavian Petrovici şi domnul Dollinger.

Faptele cunoscute sunt următoarele:

1.     Gaya avea 48 de ani şi deşi nu era foarte bătrână este ceea ce se poate numi un elefant bătrân.

2.     Conform celor pe care i le-aţi relatat domnului Dollinger nu mai era într-o formă fizică prea bună şi suferea de artrită, ceea ce nu este neobişnuit pentru elefanţi mai bătrâni de 45 de ani. Totuşi aceşti elefanţi pot trăi încă 10 ani cu o îngrijire adecvată.

3.     Gayei îi era frică, de mulţi ani, să intre în adăpostul ei de iarnă. Era imposibil s-o determinaţi să facă asta de bună voie.

4.     Este inacceptabil din punctul de vedere al bunăstării animalului să ţii un elefant asiatic mai mult de câteva ore afară atunci când temperaturile se apropie de îngheţ sau scad sub 5 grade Celsius.

5.     Câinii poliţişti au fost folosiţi pentru a o convinge pe Gaya să intre în padoc. S-a enervat, a căzut la pământ, iar a doua zi a murit. Din scrisoarea pe care i-aţi adresat-o domnului Dollinger am înţeles că veterinarii care au făcut raportul de necropsie au diagnosticat-o cu insuficienţă cardio-respiratorie şi că nu avea nici un picior fracturat. 

Vă rog să-mi permiteţi să-mi exprim opinia asupra acestui eveniment.

Nu am mai auzit niciodată ca nişte câini poliţişti să fie utilizaţi ca metodă de lucru într-o grădină zoologică pentru a muta un animal dintr-un loc în altul. Nu spun că această metodă nu ar fi putut fi luată în considerare înainte de euthanasie, dar nu am mai auzit ca un elefant sau orice alt animal să fie forţat să facă ceva cu ajutorul câinilor care latră. Pe de altă parte vă înţeleg problema, că aţi încercat alte metode şi aţi eşuat, iar faptul de a ţine un animal în frig poate şi chiar şi trebuie considerat un prost management.

Ceea ce mă nedumereşte este de ce aţi folosit această metodă ştiind că elefanţii sunt animale care sunt uşor de enervat şi/sau de speriat, cu atât mai mult cu cât nu au amintiri foarte plăcute legate de subiectul în cauză, câinii în acest caz. Sedarea unui animal de 48 de ani, cu toate problemele care ar fi putut urma, ar fi fost în opinia mea un ultim instrument de preferat. 

Nu sunt surprins că Gaya a murit de insuficienţă cardio-respiratorie. Îmi sunt cunoscute câteva cazuri, în care elefanţi care nu au reuşit să se ridice în câteva ore au murit datorită problemelor survenite în urma acestei probleme. Combinat cu stresul unui eveniment care a speriat-o, acest fatal sfârşit era de aşteptat. Oricum, aşa cum v-am spus şi mai înainte, vă înţeleg dilema, să o ţineţi afară în frig ar fi putut de asemenea duce la moartea ei. 

Totuşi, eu nu aş fi optat niciodată să folosesc câini poliţişti, dar n-am fost în situaţia dumneavoastră aşa încât nu a trebuit să fac această alegere.

O copie a acestui e-mail îi va fi transmisă şi domnului Octavian Petrovici. 

2. PETER STROUD, consultant, membru al Grupului de Specialişti Internaţionali pentru Conservarea Elefantului Asiatic 

,,Pot spune categoric că nu îmi pot închipui nicio circumstanţă în care câinii să trebuiască a fi folosiţi pentru a mâna un elefant. Este inacceptabil şi demonstrează lacune în înţelegerea psihologiei animalului. Presupun că s-a intenţionat ca, prin folosirea câinilor, elefantul să se sperie, ceea ce este foarte posibil să-i fi declanşat un atac de panică care să-i cauzeze auto-rănirea. Chiar dacă câinii au fost ţinuti la distanţă de elefant ar fi putut să-l streseze semnificativ.

În opinia mea, câinii nu ar trebui şi nici nu trebuie vreodată folosiţi, în nicio împrejurare, atunci când lucrezi cu un elefant.

3. DAN HOEHL, consultant, Suedia 

Dacă v-am înţeles eu bine elefantul Gaya era în ţarcul exterior, iar câinii au fost aduşi pentru a o introduce în padocul ei.

Nu cred că au mai fost folosiţi vreodată câini, într-o asemenea situaţie, în Europa.

Un elefant care nu a văzut câini de ceva vreme în mod cert va avea un mic şoc, dacă aceştia latră dintr-o dată în apropierea lui. Iar cu un animal de asemenea dimensiuni orice se poate întâmpla, mai ales dacă ţarcurile sunt de modă veche şi nemodernizate. Nu numai că pot apărea traume fizice, dar elefantul poate fi de asemenea şocat din punct de vedere psihic. În cele din urmă elefanţii sunt animale ierbivore, care arareori se apără în faţa carnivorelor, în cele mai multe dintre cazuri preferând s-o ia la fugă, chiar dacă animalul carnivor are dimensiuni mai mici decât el.

Dacă pentru un anumit motiv elefantul nu a mai vrut să intre în padoc trebuie să existe o explicaţie pentru asta, din moment ce elefanţii sunt animale cu tabieturi.

Un elefant la 48 de ani este bătrân, iar elefanţii la această vârstă arareori devin rebeli sau îşi schimbă obiceiurile.

Eu aş fi încercat alte metode, cum ar fi utilizarea unei porţiuni de gard electric, care de asemenea te poate ajuta să muţi un elefant, chiar dacă nu eşti în interiorul acelei arii în persoană. 

4. CAROL BUCKLEY, Director Executiv Sanctuarul Elefanţilor, Tennessee

Dacă ceea ce am citit este adevărat este înfiorător. Indiferent care este temperamentul unui elefant pot fi convinşi cu metode umane să se mute în diferite zone ale ţarcului lor. Hrana este un puternic factor de motivaţie pentru elefanţi. Ideea de o mâna cu ajutorul câinilor poliţişti este abuzivă. Câinii poliţişti sunt antrenaţi să muşte şi să fie agresive în acţiunea lor de urmărire a infractorului; probabil că i-au cauzat elefantului rău şi disconfort. Dacă au fost folosiţi câini în această manieră directorul ar trebui făcut responsabil pentru moartea elefantului. 

5. PETER DOLLINGER, Director Executiv WAZA  

Este prima oară când auzim ca la o Grădină Zoologică să fie folosiţi câini poliţişti pentru a mâna un elefant.

Elefanţii pot atinge o vârstă cuprinsă între 60 şi 70 de ani, dar oricum în Grădinile Zoologice doar 1% dintre animale trec de 50 de ani, astfel Gaya era un elefant bătrân.

A fi elefant bătrân însă, ca şi în cazul oamenilor de altfel, implică o anume pierdere a agilităţii, lucru de care trebuie să se ţină seama atunci când se lucrează cu animalul.

A hăitui un elefant, şi în particular un elefant bătrân, cu câini este dovada sigură a unui slab management şi un semn de incompetenţă a persoanelor implicate. 

6. Dr. LEOBERT E.M de BOER, preşedintele EAZA (Asociaţia Europeană a Grădinilor Zoologice şi a Acvariilor publice) 

Încă de la primele vizite ale reprezentanţilor săi, în 1993, la mai multe grădini zoologice din România, EAZA şi-a manifestat îngrijorarea legat de standardele scăzute ale grădinilor zoologice din ţara dumneavoastră.

Nivelul scăzut al acestor standarde nu era reflectat doar de bunăstarea şi starea generală a animalelor, ci şi de lipsa unei educaţii publice, a unor facilităţi pentru vizitatori precum şi de aspecte generale ce ţin de managementul unei grădini zoologice. Niciuna dintre grădinile zoologice ale României nu a atins standardele necesare pentru a deveni membru deplin al EAZA. Cu toate acestea, EAZA şi-a afirmat disponibilitatea de a ajuta grădinile zoologice din România în încercarea de a îndeplini aceste standarde, astfel încât EAZA a sugerat înfiinţarea unei Asociaţii a Grădinilor Zoologice din România, iar odată ce aceasta a fost constituită a fost acceptată ca membru asociat al EAZA.

Timp de 10 ani Comitetul de Asistenţă Tehnică şi Bunăstare a Animalelor din cadrul EAZA a încercat să furnizeze cât mai multe informaţii directorilor grădinilor zoologice din România, staff-urilor de conducere a grădinilor zoologice şi autorităţilor publice locale, astfel încât toţi aceştia să poată dezvolta practici moderne de management în cadrul grădinilor zoologice. Pregătirea a fost asigurată prin organizarea atât a unor ateliere de lucru, prin vizite la faţa locului (multe dintre ele chiar la Bucureşti), cât şi prin invitaţii adresate conducerilor de a participa la Conferinţa Anuală a EAZA.

EAZA a investit mult timp şi a depus multe eforturi, prin intermediul programelor sale de pregătire, pentru a convinge toate părţile interesate că sunt necesare schimbări urgente privind condiţiile din grădinile zoologice din România şi că aceste schimbări sunt absolut necesare pentru ca acestea să poată fi acceptate şi incluse în cadrul comunităţii Grădinilor Zoologice din Europa.

După aceşti 10 ani EAZA a înţeles că nimic nu s-a schimbat în grădinile zoologice din România şi că toată munca şi implicarea noastră susţinută au fost în van. Ca rezultat, EAZA a suspendat statutul de membru asociat al Federaţiei Grădinilor Zoologice din România în anul 2006.  Până la aceea vreme, intenţia noastră fusese destul de clară: aceea de ajuta Grădinile Zoologice din România de a se îndrepta în direcţia firească, cu ajutorul şi experienţa pe care noi o ofeream.

Din 2006, EAZA a restrâns contactele cu oficialii români responsabili de implementarea legislaţiei grădinilor zoologice, dar cu toate acestea ne simţim responsabili pentru bunăstarea animalelor, mai cu seamă acum când România a aderat la Uniunea Europeană şi este de aşteptat să se alinieze directivelor Uniunii Europene privitoare la grădinile zoologice.

Grădina Zoologică Băneasa din Bucureşti a fost subiectul a cel puţin cinci vizite consultative ale EAZA şi ale Comitetului de Asistenţă Tehnică şi Bunăstare a Animalelor în ultimii 10 ani. Din păcate, trebuie să recunoaştem că Grădina Zoologică Băneasa din Bucureşti se numără, alături de multe alte grădini zoologice din România, printre acelea care nu au dat niciodată dovadă că ar accepta să implementeze sfaturile noastre. Pentru noi este greu să spunem dacă asta se datorează lipsei de dorinţă sau indiferenţei din partea directorilor grădinilor zoologice şi echipelor de conducere, sau datorită unei lipse de înţelegere din partea autorităţilor publice locale. 

Recent am primit mai multe informări, din surse diferite din România, privitoare la tragica moartea a bătrânului elefant pe nume Gaya. Nefiind prezenţi acolo în timpul incidentului face imposibil orice comentariu sau judecată din partea noastră.

Însă vă putem asigura că nici sediul central al EAZA din Amsterdam, nici Comitetul de Asistenţa Tehnică şi Bunăstare a Animalelor din cadrul EAZA (contacte care erau binecunoscute celor din echipa de conducere a Grădinii Zoologice Băneasa) nu au fost abordate pentru a fi consultate înainte de a se lua hotărârea folosirii câinilor poliţişti de către responsabilii grădinii zoologice. Chiar dacă am fi fost consultanţi în această problemă nu am fi recomandat niciodată şi nici nu am fi fost părtaşi la folosirea unor astfel de metode.

Ne cerem scuze că EAZA nu poate spune mai mult în acest nefericit caz, din cauza faptului că nu avem suficiente informaţii asupra detaliilor acestui caz.

Sperăm în mod sincer că părţile interesate vor investiga just toate aspectele cazului. Dorim să vă asigurăm pe toţi că EAZA este în continuare îngrijorată de situaţia cu care se confruntă grădinile zoologice din România şi ne manifestăm disponibilitatea de a vă asista şi consilia în încercarea de a atinge în întregime standardele europene ale grădinilor zoologice.

Dr. Leobert E.M. de Boer

Preşedinte EAZA

2 Aprilie 2007

7. Dr. Jesús Fernández Morán, Director Tehnic Zoo Madrid 

Noi am dat numai sfaturi veterinare legate de cum să tratezi (din punct de vedere medical) un elefant căzut. Bineînţeles că nu am recomandat niciodată (numai şi ideea şi mă face să mă simt neplăcut) folosirea câinilor poliţişti pentru a mâna un elefant către padoc.

NU AM FI DAT NICIODATĂ UN ASTFEL DE SFAT şi aceasta este o declaraţie oficială. 

8. Bo Kjellson – Curatorul General al Grădinii Zoologice Boras, Suedia -  corespondenţă din data de 13 Aprilie 2007 

Îmi pare rău că nu v-am putut răspunde mai devreme dar în această perioadă a anului suntem foarte ocupaţi cu redeschiderea Grădinii Zoologice, după ce aceasta a fost închisă în timpul iernii.

N-am auzit în viaţa mea de un comportament mai prostesc, cum ar fi să foloseşti câini pentru a forţa un elefant să intre în padoc. Bineînţeles că este fundamental greşit să faci aşa ceva.

Vă pot spune cu siguranţă că a fost foarte stresant pentru elefant.

Anexa 4 

OPINIILE SPECIALIŞTILOR STRĂINI DUPĂ VIZIONAREA MATERIALULUI FILMAT LA ÎNCERCAREA DE RIDICARE A ELEFANTULUI

1. Carol Buckley, Director Executiv Sanctuarul Elefanţilor, Tennessee

2. Dan Koehl, consultant şi trainer elefanţi, Suedia

3. Peter Stroud, consultant, membru al Grupului de Specialişti Internaţionali pentru Conservarea Elefantului Asiatic  

1. Carol Buckley, Director Executiv Sanctuarul Elefanţilor, Tennessee

Ce mi-a arătat acest film a fost faptul că acele chingi folosite erau ataşate necorespunzător. Picioarele din faţă i-au fost ridicate de la pământ ceea ce a împiedicat-o să se ridice. Picioarele din faţă fiindu-i ridicate de pe sol, i-a fost împinsă toată greutatea pe cele din spate, ceea ce iarăşi a împiedicat-o să se ridice. În acest fel i-ar fi fost imposibil să se ridice. Ar fi trebuit să fie ridicată uniform, şi din faţă şi din spate, până când ar fi fost capabilă să-şi scoată picioarele din spate de sub corp.

Faptul că au ridicat-o de partea din faţă, cu chingile în jurul cutiei toracice, i-a provocat dureri, iar aceasta ar fi putut cauza leziuni ale organelor interne.

În tot acest timp s-a comportat ca un elefant iubitor, cooperant şi neagresiv. 

A fost dureros pentru mine să privesc o încercare de ridicare atât de nereuşită şi prost executată.

Această procedură i-ar fi putut cauza moartea. Ce totală risipă a unui venerabil elefant. 

2. Dan Koehl, consultant şi trainer elefanţi, Suedia

Elefantul nu-şi arată cei 48 de ani.

Dacă într-adevăr are 48 de ani, din punctul meu de vedere, este într-o surprinzător de bună condiţie fizică.

La un moment dat tipii din jurul ei par să se teamă că ea va încerca să-şi scoată harnaşamentul.

Sunt acolo 2 tipi mari cu spatele la cameră. Unul dintre ei ia o decizie şi îi ordonă îngrijitorului să facă ceva. Ca urmare îngrijitorul porneşte către elefant cu nişte mere. Felul în care face asta mă nedumereşte, fiindcă dacă elefantul nu mai asculta de nimeni şi era scăpat de sub control asta însemna că omul nu mai este dominant faţă de animal. Cu toate astea, omul îi trece prin dreapta-faţă a capului şi trompei, poziţie în care un elefant neascultător ar fi putut să-l rănească.

Din nou, cu toate că ea nu dă dovada unui comportament agresiv îngrijitorul pare să se teamă în continuare.

Pe de altă parte, dacă cineva ar fi avut control asupra ei nu era nevoie să i se atragă atenţia cu mere, ci i s-ar fi putut ordona direct să nu se atingă de harnaşament.

Aici este un amestec care indică o a treia posibilitate. A fost în direct contact de lucru până ieri, sau mai devreme, dar îngrijitorul a pierdut controlul asupra ei.

De asemenea, nu arată ca un elefant care doar a căzut. Fiindcă dacă ar fi fost aşa s-ar fi putut ridica deodată singură, punându-i pe toţi acei oameni care îi încălcaseră teritoriul în pericol.

Pe de altă parte, prezenţa atâtor oameni reprezintă o sursă de stres. Arată ca o instituţie primitivă, ceva ce vezi la un circ de provincie, cu lume peste tot, cu directorul şi adjunctul în mijloc, deşi foarte bine ar fi putut sta şi deoparte.

O asemenea operaţiune se derulează de obicei doar cu îngrijitorii elefantului şi veterinarii, mai ales atunci când este efectuată o tranchilizare. Profesional nu este recomandat ca prea multă lume să se foiască prin preajmă, mai ales în cazul unei anestezii, veterinarii insistă ca toată lumea să fie foarte calmă pentru a se reduce, pe cât posibil, stresul animalului. Cu cât stresul este mai mare pe timpul tranchilizării, cu atât creşte riscul problemelor cu inima şi a altor probleme.

Am început să vorbesc despre tranchilizare fiindcă altfel nu-mi explic de ce zace aşa. Nu pare a fi în şoc, dar în schimb prezintă comportamentul unui animal post-tranchilizat.

Dacă nu mai putea fi controlată în aşa mod de s-au adus câini era imposibil să-i fi fost ataşat acel harnaşament şi celelalte, altfel decât tranchilizată.

Chingile par un pic cam strânse. Dacă elefantul ar fi încercat să se ridice acestea ar fi putut chiar să determine ruperea câtorva coaste.

Oricum:

Dacă a căzut datorită şocului psihic după ce câinii au lătrat în jurul ei, operaţia ce se derulează în materialul video ar fi putut să-i cauzeze mai mult rău, cu fel de chingi legate în jurul ei, cu zeci de oameni mişunând prin ţarcul ei.

Dar tot nu reuşesc să înţeleg de ce zace aşa timp de câteva ore doar ca rezultat al faptului că a văzut câini. Doar dacă nu există vreo problemă fizică. Şi dacă a existat o problemă fizică, tranchilizarea ar fi fost periculoasă.

Sunt multe informaţii care m-ar ajuta să interpretez mai uşor filmul. Cum ar fi ce s-a întâmplat când a venit poliţia cu câinii, a încercat să-i atace sau a plecat? Când a plecat a fugit? Este posibil să fi căzut sau să-şi fi fracturat piciorul?

A mai văzut-o cineva mergând după ce a căzut?

3. Peter Stroud, consultant, membru al Grupului de Specialişti Internaţionali pentru Conservarea Elefantului Asiatic

Am studiat materialul video pe care mi l-aţi trimis.

Gaya dă dovadă de foarte puţină mobilitate a picioarelor, în timpul încercărilor de a o ridica. Piciorul stâng din spate se mişcă atunci când este ridicată cu macaraua, dar nu-mi este clar dacă este din cauza eliberării de presiunea corpului sau din cauză că şi-l poate controla. În mod similar, mai târziu pe filmare, poate fi observată o oarecare mişcare a picioarelor din faţă, dar şi aceasta este destul de limitată.

Încearcă să-şi scoată benzile textile cu ajutorul trompei, dar nici mişcarea trompei nu este coordonată. Nu are nicio tentativă de a se ridica în picioare.

Este posibil să fi suferit un infarct care să ducă la o oarecare paralizie, dar nu se poate spune cu siguranţă.

Este posibil ca încercarea eşuată de a o introduce în padoc să fi avut legătură cu o boală pe care deja o avea. Stresul cauzat de câini nu ar fi ajutat-o oricum.

Anexa 5

LISTA PROTOCOLULUI MEDICAL LA UN ELEFANT CAPTIV 

ŞI 

OPINIA LUI ALAN ROOCROOFT, SUA, CONSULTANT ÎN TRAININGUL ELEFANTULUI, ÎNGRIJITORILOR ŞI MEDICULUI VETERINAR DE LA ZOO SOFIA, BULGARIA 

Alan Roocroft, SUA

Sunt câteva proceduri de observaţii şi rutină în protocoalele de lucru cu elefanţii care ne ajută să aflăm starea de sănătate a unui elefant. Recoltarea de sânge de la ureche sau de la venele de pe picioare, accesul la picioare astfel încât pedichiura să poată fi realizată, acces rectal astfel încât cantităţi mari de antibiotice să poată fi administrate, sunt doar câteva din procedurile zilnice pentru care ar trebui să fie antrenaţi cei care lucrează cu un elefant. Am ataşat un formular care te va ajuta să înţelegi mai bine ce vreau să spun.

Eu lucrez pentru Zoo Sofia în Bulgaria, alături de voi, care aveau probleme zilnice în lucrul cu elefantul lor şi am pus la punct un program pentru elefant, care include şi antrenamentul staff-ului şi al elefantului. Acest program a ridicat nivelul de cunoştinţe al staff-ului şi al medicului veterinar peste medie, iar acum ei au posibilitatea de a se apropia de singurul lor elefant pentru a-i face tratamentele medicale necesare pentru a fi în siguranţă.

La întrebările tale particulare:

Padocul Gayei

Pot să presupun că la Zoo Bucureşti facilităţile nu-i satisfăceau necesităţile biologice şi naturale, aşa cum nu i le satisfăceau nici pe cele ale ei personale.

Obiceiul de a nu mai dormi în picioare

Majoritatea elefanţilor bătrâni au nevoie de suprafeţe moi şi înclinate astfel încât ridicarea şi aşezarea să fie uşurată.

Măsurile luate pentru a o introduce în padoc

Intimidarea unui elefant pentru a-l face să accepte o situaţie deja intimidantă pentru el nu este considerată cea mai bună măsură pe care s-o iei, iar dacă nu ştii ce să faci, nu suni persoane sau alte grădini zoo unde cunoşti, rezultatele pot fi dezastruoase.

Se pare că staff-ul de la Zoo Bucureşti are nevoie de o calificare superioară celei de acum înainte de a primi un alt elefant la zoo.

Chiar şi elefanţii presupuşi a fi periculoşi pot fi antrenaţi pentru a accepta anumite protocoale de manevrare şi acesta este unicul mod de a menţine un elefant sănătos şi în siguranţă în captivitate. Nu este un subiect necunoscut, am antrenat nenumăraţi oameni în multe grădini zoologice. Sună-mă oricând ai o întrebare, sunt în Europa în fiecare lună aşa încât nu este exclusă nici posibilitatea de a ne întâlni.

 Medical and Husbandry Access in Free and Protected Contact. 

Below are listed husbandry access behaviours that are required in a fully operational protected contact training program and might be recognized by the BIAZA, EAZA and AZA as the foundation of elephant welfare at a zoo.  

1. Blood draws, blood assays, health & viability testing and TB testing.
2. Tail access, removal of in-growing hairs tail soaks removal of dead skin and immediate treatment if bitten.
3. Foot access, for foot trims, inspections and washes.
4. Mouth inspections, Temperature testing with digital tester, teeth transition and oral health.
5. Eye inspections, ability to recognize & treat eye ailments.
6. Full body washes, skin care and removal of dead skin.
7. Trunk washes, TB testing.
8. *Rectal access, delivery of large doses of antibiotics and other medications.
9. Stretch position & lie-down, back inspections and dead skin removal.
10.  Injection training.
11.  Radiograph training, foot structure knowledge.
12.  Urine collection training.
13. *Vulva & penis inspections & access.
14.  Tusk washing in male elephants and tusk socket washing in females they have broken there tush.
15.  Weighing of the elephant so pregnancies can be followed and so illness and weight loss can be detected.
16.  Movement and exercise programs. A to B’s in PC and the keeping of a daily exercise log are important.
17.  Restraining behaviour, in case restricted movement is necessary.

17. *Skin biopsies.

18. Footbaths.

* Rectal, vulva, penis & skin biopsy access will probably only be possible for PC handled elephants when there is an ERC, (Elephant Restraint Chute) available.

Anexa 10

EXEMPLARE DECEDATE ÎN ANUL 2006 LA GRĂDINA ZOOLOGICĂ BĂNEASA

1 Bibilică

3 Canguri

1 Capră domestică

26 Cinteze exotice

1 Dihor – ultimul exemplar

1 Elefant – ultimul exemplar

1 Erete de trestie – ultimul exemplar

2 Fazani argintii

2 Fazani aurii

1 Fazan galben

1 Fazan comun

1 Fazan Regal

3 Gâşte de Nil

1 Iguană

2 Mufloni

6 Nutrii

2 Papagal amazon

1 Papagal rozela cap galben – ultimul exemplar

1 Papagal cap de prună

3 Papagali Alexander

5 Papagali agapornis

3 Papagali barabant

1 Papagal cântător

1 Papagal jako

2 Papagali janday

3 Papagali micul alexander

1 Papagal peruş de munte

2 Păuni

1 Pelican comun

3 Pelicani creţi

23 Peruşi

1 Ponei

4 Raţe mandarine

1 Struţ african

2 Turturele râzătoare

1 Urs tibetan – ultimul exemplar

TOTAL = 114 exemplare

ANIMALE DECEDATE ÎN 2006 PRIN OFERIREA LOR SPRE CONSUM ALTOR ANIMALE

- 193 de găini

- 66 porumbei

- 263 prepeliţe

- 44 raţe domestice

- şoareci 4976

- şobolani 3054

TOTAL = 8596 exemplare

ANEXA 11

ANEXA 12

      MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

                                                                             J A N D A R M E R I A   R O M Â N Ă

Inspectoratul General al Jandarmeriei

 Serviciul Informare şi Relaţii Publice 

Str. Jandarmeriei nr. 9-11, Sector 1, Bucureşti, tel/fax. 319.80.52

e-mail: presa_jr@mai.gov.ro

Stimate domnule redactor,

         La solicitarea dumneavoastră din data de 16.03 a.c., vă comunicăm următoarele:

         La solicitarea verbală a doamnei directoare a Grădinii Zoologice, pe 21.10.2006, cinci jandarmi, însoţiţi de câini, au participat la încercarea de a introduce elefantul în habitatul de hibernare. Această acţiune s-a derulat pentru a preveni îmbolnăvirea animalului datorită temperaturii scăzute şi a vârstei înaintate.

         Menţionăm că pe timpul acţiunii, condusă de către medicul veterinar specialist al Grădinii Zoologice, nu a existat contact fizic între elefant şi câini, aceştia fiind ţinuţi la distanţă de către conductorii câini serviciu.

         Asocierea între moartea elefantului, care a survenit a doua zi, şi prezenţa câinilor este o coincidenţă nefericită, nedorindu-se nici un moment să fie rănit un animal atât de iubit de către toţi vizitatorii Grădinii Zoologice.

         În speranţa că acest răspuns vă este util în demersul dumneavoastră jurnalistic de a informa corect cititorii, vă asigurăm de întreaga noastră colaborare şi consideraţie.

Cu deosebit respect,

Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Române

Căpitan

             Marius Teodorescu   

Anexa 15

Doliu la Zoo Baneasa

Autor: Remus Radu

Articol din editia din

24-10-2006 in rubrica

Actualitate

Doliu la Zoo Baneasa

Remus Radu

Simbata, pe la prinz, a murit cea mai iubita dintre salbaticiunile de la Gradina Zoologica Baneasa, din Capitala: Gaya, elefantul indian.

Avea 48 de ani, un record pentru elefantii din captivitate, si era singurul elefant indian traitor in tara noastra. De o luna si ceva, femela nu mai voia sa intre in camera ei de iarna de la Zoo Baneasa. Au incercat s-o convinga, intinzindu-i pina in adapostul din beton o poteca de bunataturi, crengi de plop, banane, pere. I-au pus chiar si budinca ei, unspe kile de orez cu glucoza. Le-a inghitit doar pe cele de pina la intrarea din beton. Statea zi si noapte afara, linga piscina de unde tanti Fita, ingrijitoarea ei timp de 12 ani, o indemna zadarnic la hirjoana. Se ridica pentru citiva pasi, cu fiecare zi tot mai putini. Se sprijinea mai degraba in trompa decit in picioare.

Au incercat s-o ridice cu macaraua

Vineri seara, tanti Fita a izbucnit in plins si a dat fuga la biroul directoarei, i-a strigat si pe medicii veterinari. Gaya nu se ridicase de jos toata ziua. Au chemat o macara, au imbracat-o cu paturi, i-au dat vitamine, au prins-o de subsuori cu niste curele late si au ridicat-o. Sperau sa-i trezeasca dorinta de-a ramine in viata. Dupa ce au desfacut curelele, elefantul s-a pravalit la pamint. A ramas acolo gemind pina a doua zi, sub privirea cimpanzeului Johnny, singura maimuta care n-a plecat in noaptea aia la culcare. Simbata, la ora 14.00, Gaya a murit.

Seara, medicii i-au facut necropsia, i-au descoperit o insuficienta cardio-respiratorie si o artroza. „Batrinetea. In libertate traiesc pina la 60 de ani, aici, in jur de 40. Ea era o venerabila“, a spus unul dintre veterinari.

Iubitul i-a murit in urma cu 11 ani

Duminica dimineata a fost arsa la un incinerator din Bucuresti. Cenusa ei va fi depusa intr-o urna la Cimitirul „Raiul animalelor“, de la iesirea din Bucuresti spre Constanta.

Elefantul Gaya, nascut la Rostock, a fost donat gradinii bucurestene pe cind avea trei ani de catre o gradina zoologica din Germania. La maturitate cintarea 4 tone, avea 3 metri inaltime si minca fructe si legume cam la doua sute de chile pe zi. Gaya locuia singura de 11 ani incoace, de cind murise Raj, amicul ei, elefant indian si el. Raj ajunsese in Romania la inceputul anilor ‘60, drept cadou al Indirei Gandhi pentru Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Anexa 16

LISTA ELEFANŢILOR BĂTRÂNI CARE TRĂIESC ACTUALMENTE ÎN CAPTIVITATE

Zoo Dresda – Schopfi, trăieşte şi are 49 de ani, de antrenamentul ei se ocupă Dan Koehl

Buffalo Zoo – Buki, trăieşte şi are 49 de ani

Philadelphia Zoo – Petal, 50 de ani, actualmente trăieşte în Sanctuarul Elefanţilor, Tennessee

Nunkirschen Zoo, Germania – Judy, trăieşte şi are 50 de ani

Karlsruhe Zoo, Germania – Rani 51 de ani şi Shanti 52 de ani

Augsburg Zoo, Germania – Targa, trăieşte şi are 52 de ani

Chester Zoo, SUA – Sheba, trăieşte şi are 52 de ani

Zoo Leipzig – Rhani, 53 de ani

Circul Bobby Roberts din Londra – Anne, trăieşte şi are 54 de ani

Little Rock Zoo– Ellen şi Mary trăiesc şi au 50 de ani, conducerea Grădinii Zoo întreprind demersuri pentru a le asigura retragerea la Sanctuarul Elefanţilor

La Aurora Zoo, Guatemala – Mocosita, trăieşte şi are 55 de ani

Western Plains Zoo, Australia – Burma, trăieşte şi are 55 de ani

El Paso Zoo, SUA – Savannah, trăieşte şi are 55 de ani

Birmingham Zoo, SUA – Mona, trăieşte şi are 56 de ani

Fukuyama Zoo, Japonia – Fuku-chan, trăieşte şi are 57 de ani

Tulsa Zoo – Gunda, trăieşte şi are 57 de ani

Stuttgart Zoo – Vilja, trăieşte şi are 58 de ani

Springfield Dickerson Park Zoo, Oklahoma – Minyahk, trăieşte şi are 58 de ani

Osaka Tennoji Zoo, Japonia – Haraku, trăieşte şi are 58 de ani

San Diego Wild Animal Park – Sunita, trăieşte şi are 58 de ani

Izmir Zoo, Turcia – Pak bahadur, trăieşte şi are 59 de ani

Givskud Zoo, Danemarca – Bons Ree, trăieşte şi are 59 de ani

Sanctuarul Elefanţilor, Tennesse – Shirley, trăieşte şi are 59 de ani

Ueno Zoo, Japonia – are 2 elefanţi bătrâni - Jumbo, 55 de ani şi Galapagos de 60 de ani

Sanford Central Florida Zoological Park – Mary, trăieşte şi are 61 de ani

Odawara Zoo, Japonia – Umeko, trăieşte şi are 61 de ani

Sanctuarul Elefanţilor, Tennessee – Delhi, trăieşte şi are 61 de ani

Lyon Zoo, Franţa – Java, trăieşte şi are 62 de ani

Mendon Southwicks Zoo, SUA – Judy, trăieşte şi are 64 de ani

Kobe Oiji Zoo, SUA – Suwako, trăieşte şi are 64 de ani

Busch Gardens Africa – Mem, trăieşte şi are 64 de ani

Six Flags Marine World, SUA – Taj, trăieşte şi are 67 de ani

Thiruvananthapuram Zoo, India – are 2 femele de 71 de ani

Frankfurt Zoo – Simla, o femelă de 84 de ani

LISTA ELEFANŢILOR BĂTRÂNI CARE AU MURIT ÎN CAPTIVITATE, TRECÂND DE 52 DE ANI

El Paso Zoo – Mona, a murit la 52 de ani

Kansas City Zoo – Casey, a murit la 52 de ani

St. Louis Zoo – Clara, a murit la 54 de ani

Munster Zoo, Germania – August, a murit la 54 de ani

Zoo Koln – Savani, a murit la 54 de ani

Lincoln Park – Peaches, a murit la 55 de ani

Nuremberg Zoo – Buka, a murit la 56 de ani

Osnabruck Zoo, Germania – Toni, a murit la 57 de ani

Frankfurt Zoo – Kithany, a murit la 57 de ani

US National Zoo – Ambika, a murit la 59 de ani

Hoogle Zoo – Kali, a murit la 59 de ani

Sapporo Maruyama Zoo, Japonia – Hanako, a murit anul acesta în ianuarie, la 60 de ani şi era al doilea elefant ca vârstă, deţinut în captivitate, din Japonia

Ruhr Zoo, Germania – Birma II, a murit la 63 de ani

Karachi Zoo – Anarkali, a murit la 65 de ani

Lucknow Zoo, India – Damini, a murit la 72 de ani

Mucha Zoo, Taipei, Vietnam – Lin Wang, a murit în 2003 la vârsta de 86 de ani